Transfer Kemer → Yanartaş (Chimera)

Transfer privat de la Kemer la Yanartaş (Chimera)

Seara, Kemerul e luminat: barurile din marină, terasele hotelurilor, muzica ce plutește de-a lungul plajei. Motivul acestui traseu e însă un versant fără niciun bec. Deasupra satului Çıralı, din crăpăturile stâncii se scurge gaz, pe versantul pe care turcii îl numesc Yanartaş, identificat cu muntele Chimera din Licia antică; la contactul cu aerul se aprinde în flăcări mici și liniștite, despre care scriau deja autorii antici. Ziua sunt palide și abia se disting pe fundalul pietrei. După lăsarea întunericului strălucesc portocaliu printre pini, de aceea, din Kemer, aceasta e o ieșire de seară: plecare când se stinge lumina, întoarcere târziu, când la hotel s-a făcut demult liniște.

Traseul are 31 km, aproximativ 35 de minute. Din Kemer, D400 coboară spre sud între munți și mare, trece de ieșirile spre Phaselis și Tekirova, apoi se desparte de coastă și urcă prin pădurea de pini. La intersecția spre Çıralı, mașina părăsește drumul principal și coboară în serpentine strânse până pe fundul văii, o porțiune pe care șoferul o ia fără grabă pe întuneric. În Çıralı, indicatoarele Yanartaş duc câțiva kilometri de-a lungul versantului și apoi în sus, într-o vale laterală, unde drumul se termină la o parcare. De acolo se merge pe jos: o potecă în trepte urcă printre copaci douăzeci de minute sau mai mult și trece, chiar sub primele flăcări, pe lângă ruinele joase ale unui templu închinat lui Hefaistos, zeul fierarilor.

• Pe treptele de piatră, o lanternă frontală e mai utilă decât lumina telefonului, pentru că ambele mâini rămân libere, mai ales la coborâre, care pare mai abruptă.
• În toiul verii se întunecă târziu, așa că potriviți ora de preluare din Kemer după apusul soarelui, nu după cina de la hotel.
• Noaptea parcarea e pustie și nu vă puteți baza că găsiți acolo o mașină la ore târzii; timpul de așteptare și întoarcerea la Kemer se stabilesc chiar când rezervați drumul dus.
• Purtați încălțăminte închisă, cu talpă aderentă: partea de sus a potecii e stâncă goală și denivelată, iar coborârea se face de regulă pe întuneric.